Drastic measures

Sunt nervoasa, ma simt ciudat numai zicand asta, pentru ca de cate ori am trait si experienta asta nu am vociferat-o. Ma simt vinovata ca sunt nervoasa....mda cred ca am probleme grave:)))
Nici acum nu pot fi serioasa. Am atatea ganduri ascunse adanc in subconstient si ma tin la ele cu furca sa nu evadeze, deoarece imi e frica ca as putea determina oamenii sa isi schimbe parerea despre mine. M-am straduit toata viata sa imi construiesc o personalitate pe gustul celorlalti, ca poate am uitat sa tin cont de lucrurile care imi dau mie starea de bine si de pace. Pentru ce te chinui atat sa nu superi oamenii?De ce de 20 de ani ei sunt mai importanti decat tine, iar tu ajungi mereu pe ultimul loc. Nicio fapta buna nu scapa nepedepsita, nu?
Chestia e, ca facand asta te pierzi de tot, nu mai ai initiativa, curaj sa incerci lucruri si lasi strainii sa iti controleze viata.
NU zic ca atitudinea mea mi-a adus numai nefericiri, din contra m-a ajutat sa imi creezi legaturi stranse cu oameni geniali, care o sa imi fie prieteni toata viata. Dar asta nu inseamna ca nu am suferit niciodata...au fost destule momente in viata asta cand m-am simtit ca un nimic, din cauza unora care se cred importanti cand chiar nu au de ce. Stateam si ma uitam la ei, la aerul de superioritate pe care il emanau. De ce ar fi ei mai importanti ca mine, sau de ce iti intorc unii spatele cand tu nu ai facut nimic sa meriti asta.
Cateodata...life sucks...hard...si nu iti mai ramane nimic de facut decat sa inghiti si sa mergi mai departe. Dar nu e totul asa usor, sa uiti, sa nu te mai gandesti...
Asa ca te adormi cu gandul tot la ei, si nu la tine.
Nici in somn nu poti renunta, te macina , te determina sa iti faci inima rea, iar pana la urma ajungi la stupida concluzie ca tot tu esti de vina.
Da, oameni buni, mai sunt si creaturi din astea pe pamant, iar eu sunt clar una dintre ele:)). Recurg la sarcasm si la glume ca sa ascund ceea ce simt cu adevarat si ajung sa rad de tot ceea ce simt ca m-ar putea face sa sufar. Nu stiu daca e cea mai buna metoda, dar e singura pe care o stiu, si pe care o exersez de atata timp.'
Oamenii asteapta multe de la tine, asteapta sa fii trist, asteapta sa fii vesel, asteapta sa-i binedispui, sa le spui o gluma, sa faci un comentariu sarcastic, asteapta o frantura din ceea ce ei nu au.
Nu mai conteaza nimic, trebuie sa te pliezi dupa noile cerinte. Daca nu esti frumos trebuie sa fii inteligent si invers, daca nu esti talentat trebuie sa fii inventiv si viceversa, daca nu ai ceva trebuie sa compensezi cu altceva...
Poate e mai usor sa scriu aici despre astea...nu stiu de ce, pentru ca nu am intentionat sa fac niciodata blogul asta atat de personal, dar se pare ca e singurul loc unde pot spune ce simt cu adevarat:P.


In urmatorul paragraf o sa ma contrazic singura, si nu stiu de ce. poate sa mai usurez tonul grav din ceea ce am scris pana acum.

Uneori exagerez cu cantitatea de ironii pe care le scot pe gura dar asta e singurul lucru pe care nu il pot schimba la mine, niciodata. Au trecut atatia oameni prin viata mea, care intelegeau perfect ceea ce faceam si spuneam, dar au fost si atatia care, sa zicem, nu erau pe aceeasi lungime de unda cu mine. Nu am stat niciodata, insa sa judec oamenii, sa-i descos sau sa ii intreb de ce nu pot intelege ca unele chestii chiar nu sunt atat de serioase, si din cand in cand poti sa mai si glumesti pe seama vietii pe care o traiesti, right? De ce vrei sa complici totul, de ce vrei sa fii sobru si incruntat, de ce vrei sa dai impresia ca tu chiar stii ce e cu toata existenta asta, si ca te straduiesti atat sa ii cauti intelesuri .
Imi trebuie un papagal, si chiar vorbesc foarte serios. Poate daca asa avea o asemenea creatura langa mine care sa imi repete toate “afirmatiile” pe care le fac, ca sa nu le zic nonsensuri sau lucruri care si-au uitat logica normala undeva agatata intr-un copac, cred ca nu m-as mai simti ca si cum sunt singura care intelege modul meu de exprimare.
Ce-i drept , chiar daca ceilalti nu inteleg ce zic, am satisfactia ca in mintea mea onomatopeea "Duh!" e pe repeat:)), iar atunci un zambet tamp imi apare pe fata si ma simt bine, foarte bune:D

De ceva timp ascult incontinuu melodia celor de la 3 Doors Down, "She don't want the world", care a naiba sa fie ea, spune tot ce simt eu in momente ca astea. Yep, ma identific cu o melodie trista, gata cu "The Gummy bear song", sau "The duck song" sau oricare alt cantec idiot fara noima , facut special pentru oamenii mai putin profunzi, ca sa zic asa:))).Am terminat si cu postul asta plin de subiecte, to say the least...si nu imi cer scuze pentru ca l-am scris:D...cine vrea sa accepte, atunci ei sunt cei care conteaza, ceilalti pot sa se duca la peste, din partea mea...Poate ar fi trebuit sa vorbesc cate ceva si despre faptul ca am intrat in sesiune(asa si?:))). Sunt niste examene ca oricare altele , putin mai grele ce-i drept, but who cares?I don't..o sa treaca si astea asa cum trece totul, si la final astea nu o sa te schimbe cu nimic. Bafta si atat:P
Hakuna Matata still rules!
Peace;)

Merry Ho!

Look guys, vine Craciunul! Nu-i asa ca suntem cu totii mai fericiti si mai buni unii cu altii? Raspuns afirmativ pe linie, nu?
Uite ce e...acum 8-10 ani eram cel mai fericit copil de pe lume in apropierea Craciunului, ii scriam "Mosului", asteptam "Mosul", urmaream "Mosul", adormeam urmarindu-l pe "Mos", ma ofticam dimineata cand ma trezeam la 5 pentru ca ma luase somnul, dadeam fuga la cadouri, imi sticleau ochii de bucurie. Doua-trei ore nu ma dezlipeam de ele, apoi mergeam si ma laudam la rude cu ce imi adusese "Mosul".
Atunci era Craciun, acum e doar o imitatie nereusita a unei sarbatori ce isi pierde in fiecare an putin cate putin din magie.

Desigur asta nu e un motiv sa neglijam ziua de 25 decembrie, dar deja toate pregatirile astea asidue pentru o singura zi din an, incep sa ma cam enerveze. Nu mai bine mergem la hipermarket si luam niste sarmale gata facute, niste cozonac sau salata de "bou", prajituri si chestii care reies din anumite intestine ale porcului?

De ce nu putem astepta Craciunul in liniste, fara a mai fi cuprinsi de oboseala zilelor precedente, de certuri cu copii care nu stiu sau nu vor sa ajute, de certuri cu rudele care ti-au acaparat mixerul tocmai cand ai mai multa nevoie de el, sau cu pisicile care iti rastoarna paharele si farfuriile, dupa ce s-au strecurat printre picioarele tale cand te grabeai sa racesti piftiile...
O groaza de timp si nervii ar fi scutiti daca oamenii s-ar pregati de Craciun din timp, si nu cu cateva ore inainte de miezul noptii.
Stiti intrebarea aia care suna asa: "Ce s-a intamplat pe 25 decembrie 1941?".."A fost Craciunul?"....Evident, ma intreb oare cum era sarbatoarea asta acum 40, 50, 120 de ani? Oare existau petarde date la orice ora din zi si din noapte, facand zgomote demne de un bombardament aerian? Oare existau colindatori care asteptau doar bani, sau se multumeau si cu prajituri sau fructe? Oare Mos Craciun chiar a existat, si a murit de inima rea o data cu cretinizarea lumii?
Parca as fi intr-o reclama de la Dr. Oetker:)))


La noapte ma multumesc si cu un mos mai tanar si cu cercel in ureche, hazliu, dragut si bogat, vorba unor domnisoare cunoscute pe vremuri drept Andre:)))
Merry Christmas, guys!Mancati, beti , petreceti, bucurati-va de toate lucrurile care costa bani si daca vreti amintiti-va ca odata , demult, sarbatoarea Craciunului chiar era sacra, Mantuitorul s-a nascut pentru noi toti si, daca lumea ar mai avea vreo sansa, ar fi numai cu ajutorul lui.
Hakuna Matata...
Peace;)

Bucati de ras in franturi de realitate

A venit si vacanta...great[that's sarcasm].
Nu ma mai simt ca un copil idiot care asteapta cu inima larga vacanta de iarna...sunt doar o studenta care vine dupa 6 ore cu autocarul acasa si apoi sta in casa 2 saptamani.
Am 20 de ani, nu mai am pornirile copilaresti de altadata si ceea ce e mai descurajant e faptul ca nu imi lipsesc.
Daca m-ar plati cineva sa stau toata ziua in fata laptopului uitandu-ma la filme si seriale, sau jucand conquiztador, mi-as putea cumpara o insula cu toti banii acumulati:)).
Am ajuns vineri la Valcea, impreuna cu Hik [desigur iar mi-a fost rau 6 ore pe drum:P], iar sambata dimineata am ajuns la tara. Am facut bradul artificial, cuprinsa nu de febra sarbatorilor ci doar de ideea de a intra in rand cu restul lumii, am impodobit si casa pe afara si apoi m-am proptit din nou in fata calculatorului.
Am ajuns intr-un punct in care si curatenia generala mi se pare mai incitanta decat bataile cu zapada sau datul cu sania.Nu stiu daca se resimte lipsa Clujului, loc unde ma simt ca acasa, loc unde pot iesi cate 2-3 ore seara cu Hik sa ne batem cu zapada, unde facem vin fiert dupa miezul noptii, sau unde ne jucam cu pistoalele si ne spionam una pe alta.Doamne ce dor imi e de nebuna:))
Nu pot sa cred ca 3 luni de facultate si-au pus amprenta atat de tare asupra mea, nu vorbesc de personalitate ,ci doar de vechile deprinderi cu vechii prieteni.
Am ajuns la concluzia ca lumea devine mai proasta pe zi ce trece, si sincer nu are rost sa o convingi ca greseste, mai bine te pui in fund si razi...if you can't beat them, join them:)))
Sunt plina de subiecte azi, dar duc lipsa de motivatie sa le explic pe larg, poate in alte postari:P.
Anyway, tocmai am avut o conversatie foarte inteligenta cu Cinca Teodora, aka Gloria Buick Pufulete, aka prietena si colega mea de tembelisme avansate [tot ceea ce vorbim se incadreaza in domeniul "Multe, noi, dar inca amuzante-Un studiu al abundentei de idiotenii "[more or less:))].
Here goes:

Maurice C. HoK: ma duc sa infulec
Maurice C. HoK: )
Gloria T. Buick: mai bine
Gloria T. Buick: )
Gloria T. Buick: pofta buna
Maurice C. HoK: thanks glorius
Maurice C. HoK: )
Gloria T. Buick: you're welcome mauricius
Gloria T. Buick: :))
Maurice C. HoK: that sounds funny))
Gloria T. Buick: :)))isn't it?:)))))
Maurice C. HoK: yep:))|
Gloria T. Buick: :)))))
Maurice C. HoK: nu mi-e foame
Maurice C. HoK: :)
Maurice C. HoK: ma saturai repede
Gloria T. Buick: :)))))hey apple:))))))
Gloria T. Buick: eu am mancare de post acasa
Gloria T. Buick: deci iti dai seama ce foame am in mine k mancarea de post nu ma satura
Gloria T. Buick: )
Gloria T. Buick: ba da fusasi rapida
Maurice C. HoK: nu mancai bre decat putin
Maurice C. HoK: :)))
Maurice C. HoK: ma umflai
Gloria T. Buick: :))))))te facusi cimpoi:))))vb lu bunica sora mii
Maurice C. HoK: :)))))))))))))))))
Gloria T. Buick: :)))))
Gloria T. Buick: si eu trebuie sa ma dusez mi-e lene
Gloria T. Buick: :)))
Maurice C. HoK: ia o cana si varsa-o in cap:))
Maurice C. HoK: :))
Gloria T. Buick: :))vaco:))
Gloria T. Buick: ma duc mai incolo
Gloria T. Buick: :)))
Gloria T. Buick: acum nu am chef
Maurice C. HoK: pacat, acum era momentul oportun))
Gloria T. Buick: :)))))
Maurice C. HoK: poate mai tarziu nu curge cum trebuie
Maurice C. HoK: :)))
Gloria T. Buick: :))))ba da k am cenrala:))
Gloria T. Buick: centrala
Gloria T. Buick:
Maurice C. HoK: asa vezi....te bagi in centrala
Maurice C. HoK: ))
Gloria T. Buick: :))))pai daaaaaa)sa fiu sigura
Gloria T. Buick: ))
Gloria T. Buick: femeieeee am auzit k ti-ai luat tocuri:)))))))
Gloria T. Buick: cizme cu toc))
Maurice C. HoK: ce conectata la curent esti:)))
Gloria T. Buick: :))))))))
Gloria T. Buick: mi-a zis roxanaaaaaaaaa
Gloria T. Buick: cum ai facut?))
Maurice C. HoK: a dat strechia in mine
Maurice C. HoK: )
Maurice C. HoK: ca ma dor picioarele de mor in ele
Maurice C. HoK: :))
Gloria T. Buick: :))
Gloria T. Buick: cat de mare e tocul uimeste-ma
Gloria T. Buick: :))
Maurice C. HoK: nu-i mare femeie,,,dar pt mine e imens
Maurice C. HoK: :))
Gloria T. Buick: :)))))))
Maurice C. HoK: vreo 8-9 cm
Gloria T. Buick: e cat jumatate dintr-un toc de al meu?)
Gloria T. Buick: elimina cat,nu suna bine
Maurice C. HoK: :))
Gloria T. Buick: :)))))))))
Gloria T. Buick: si cum facusi de iti luasi?)
Maurice C. HoK: a dat eleganta in mine
Maurice C. HoK: dar o sa imi iau niste bocanci cand ajung la cluj
Maurice C. HoK: :))|
Maurice C. HoK: mi-am pus gand
Gloria T. Buick: si cu asta stricasi tot
Gloria T. Buick: :))
Maurice C. HoK: pai ho ca nu ii iau peste cizme..
Maurice C. HoK: :))
Gloria T. Buick: :)))))))))
Gloria T. Buick: draga o fata care vrea sa fie eleganta nu isi cumpara bocanci))
Maurice C. HoK: nu stric imaginea cizmelor, stai calma:)))))))))))
Gloria T. Buick: :)))))))))))
Gloria T. Buick: doamne m-ai innebunit tu pe mine
Gloria T. Buick: :)))
Gloria T. Buick: dak ii zici lu button ramane socata de tot
Maurice C. HoK: nu ii mai zic:)))
Maurice C. HoK: :))
Gloria T. Buick: :))rau faci
Maurice C. HoK: nu stiu ce are de se ia de mine:))))
Gloria T. Buick: :))))))
Gloria T. Buick: mancarici
Maurice C. HoK: o sa ii cumpar o crema pt asta)
Gloria T. Buick: :)))))sa fie dinaia cu galbenele k e calmanta
Maurice C. HoK: te iau cu mine ca tu esti experta vad in privinta cremelor pentru mancarici
Maurice C. HoK: :))))))))))
Gloria T. Buick: :))))))))))))))
Gloria T. Buick: pai dak asa scrie pe cutii:))))))
Gloria T. Buick: :))
Gloria T. Buick: bine ce-i drept eu sunt o experta in orice:)))))))))))
Maurice C. HoK: mai ai de lucrat la expertiza ta in modestie:))
Gloria T. Buick: :)))))))))))
Gloria T. Buick: :)))))))))))
Gloria T. Buick: categoric
Gloria T. Buick: murisi?
Maurice C. HoK: invat despre numerele Fibonacci
Maurice C. HoK: :))
Maurice C. HoK: ma apuca
Gloria T. Buick: :O :O ce draku sunt alea?
Gloria T. Buick: :))
Maurice C. HoK: fiecare număr Fibonacci este suma celor două numere Fibonacci anterioare
Maurice C. HoK: :)
Maurice C. HoK: si se incepe de la 0
Maurice C. HoK: gen 0, 1, 1 , 2, 3, 5, 8, 13 si asa mai departe
Maurice C. HoK: :D
Maurice C. HoK: urmatorul e suma celor 2 anterioare
Maurice C. HoK: :))
Gloria T. Buick: daa
Gloria T. Buick: asa si cu ce te ajuta dak stii asta
Gloria T. Buick: mai bine zis la ce iti folosesc nr astea?
Maurice C. HoK: daca vrei sa trimiti un cod, intr-o situatie de viata si de moarte
Maurice C. HoK: :)))))
Maurice C. HoK: le folosesti
Gloria T. Buick: daaaaaa
Gloria T. Buick: o sa ma muste un caine)
Gloria T. Buick: si dak mai apuk iti trimit un sms:))
Gloria T. Buick: cu niste nr:))fibonac
Maurice C. HoK: ))))))))))))))))))
Maurice C. HoK: femeie sunt pe jos"

Hakuna Matata guys. Have a great pre-Christmas week:P
Peace;)

Shoot me baby one more time

Din seria "Scoate-o din sarite pana nu se ineaca" va prezint azi obiceiurile studentelor voastre preferate Hok & Hik pe meleagurile Ardealului in ultima perioada.
Saptamana trecuta a fost presarata de un patriotism excesiv, de multa bautura si de activitati intreprinse de obicei de cei mai mici dintre noi [like pana pe la 10 ani].
Noi le-am facut pe toate. De 1 decembrie am simtit pentru prima data ca sunt romanca, orasul asta chiar se bucura de sarbatoarea asta nationala organizand concerte, defilari si focuri de artificii. A fost frumos si ciudat in acelasi timp pentru cineva venit dintr-un oras mai micut in care singurul lucru notabil de 1 decembrie era depunerea unor coroane de flori la picioarele unei statui dezbracate si ziua ProTv-ului:)))
Ne-am cinstit si noi cu o sticla de vin rosu in oras, desigur. Asa-i frumos, ca niste patrioate ce suntem.
Joi, dar numai partea in care vizibilitatea era inca ridicata datorita luminii de afara, a fost incarcata de plictiseala.:))
Pe seara insa, mi-a venit ideea geniala de a construi un cort:D
Yep, un cort in mijlocul holului- am luat cozile de la matura si de la mop , folosindu-le pe post de piloni de sustinere, si le-am acoperit cu cearsafuri. Stateam ca 2 marmote acolo, de abia incapeam, dar ne simteam foarte ok:)))Dupa mai multe incercari nereusite, am reusit sa il facem mai mare, am luat laptopul si ne-am uitat la un film pana cand a venit Alex pe la noi [8 o'clock]. Am plecat apoi la biliard in apropiere de unde ne-am intors pe la 11 jumate.
Vineri am facut curatenie si apoi am plecat pe la "cumparaturi" fara bani desigur. In capul nostru insa se numesc cumparaturi in ansamblul manifestarilor imaginatiei:)))
Sambata am iesit iar prin oras, iar unul dintre obiectivele principale era achizitionarea unui brad natural. NU s-a putut:))Inca nu sunt brazi in Cluj, mai asteptam putin.
Duminica am fost 2 Mosi Nicolae rataciti, in cautare de cadouri. Eu una cred ca am mers vreo 15 km in ziua aia, plimbandu-ma dintr-o parte a orasului intr-alta timp de circa 6 ore.:)))
Important e ca luni dimineata si la mine si la draga mea Rox venise Mosul:)))
Pe seara am purces catre aeroport, care e la vreo 5-6 km distanta de iesirea din oras.Am baut ce-i drept o cafea in incinta cladirii dar nu prea am zarit avioane, dar am vazut stewardese imbracate in roz:D
Dupa ce ne-am intors , am ramas in centru unde am vazut minunatia de Cluj luminata de sarbatori, l-am ascultat pe Marcel Pavel si am mancat kurtos:D
Azi ne-am cumparat pistoale cu sageti si ne altoim una pe alta ca in vestul salbatic:))Copii cu suflet mare, dar cu minte ioc:D
Hakuna Matata, guys! Have a wonderful week...Haideti cu totii sa mancam vin fiert[nu-i asa Rox:D]
Peace;)

A tale of the wanderers

Ningeeee in Cluj. Asta da zi frumoasa, m-am trezit si afarra era o frumusete alba:X.
Anyway, sa fac o recapitulare a saptamanii care tocmai a trecut. Cred ca ati auzit de padurea Baciu, de aici de langa Cluj, incarcata de energii supranaturale si portaluri catre alte lumi...
Mda, eu si Rox ne-am gandit sa ii facem o mica vizita weekend-ul trecut, dar...am gresit padurea:)))
Am mers pe jos pana in cartierul invecinat, apoi am urcat un deal care nu se mai termina, pana am ajuns intr-o padure. Ne-am plimbat pe acolo vreo 2 ore, tot urcand si coborand diverse pante, pana ne-am dat noi seama ca aia nu era padurea Baciu. In fine am plecat ca sa nu ne prinda noapte pe acolo, dar inainte am stat putin in varful dealului sa contemplam frumusetea Clujului, care se vedea in totalitate:))
Dupa ce am cules o creanga inflorita dintr-un copac, si un porumb rosu de pe jos am plecat acasa, rupte de picioare:))


Luni am fost la bal la Roxi, dar nu am stat decat vreo 2 ore, am baut niste chestii si apoi am mers impreuna cu un amic la biliard...Am ajuns acasa pe 12, dar eu m-am culcat pe la 3 jumate:)))Aveam putin chef sa ma dau in spectacol...
Miercuri am fost la concert la Horia Brenciu si orchestra lui, si a fost un show genial timp de 3 ore. A fost pe sufletelul nostru:)))
Vroiam sa mai stam si la autografe dar era multa lume si am plecat in statie sa asteptam troleul [vreo juma de ora pe un frig de iti inghetau chilotii].
Aseara am fost intr-un pub unde avem de baut niste beri gratis, am mancat o pizza si pe deasupra a mai venit si un magician francez la noi, sa ne faca niste trucuri:))A fost amuzant...Pe drum am inghetat de frig in ultimul hal.[do you see a pattern here?:))]
Acum ma bucur de minunatia alba de afara, care o sa se topeasca in curand daca nu se face frig mai repede.


In rest toate bune si frumoase, life is good, I'm an incurable optimist and I think my finger is going to fall down. It's turning green, it's pretty awesome:))
Hakuna Matata, guys.
Peace;)

Mealca apatica

Nu am mai postat de 2 saptamani. Lucruri notabile?In conceptia mea au fost cateva. Let's begin...
V-am spus intr-un post anterior ca racisem. Ei bine, it came back, twice as angry[vorbesc de gripa evident:))]. Am vegetat o intreaga saptamana in pat[1-5 noiembrie:D], iar vineri [pe 5] mie mi s-a pus pata sa merg la Valcea. M-am trezit frumusel la 5 jumate, am luat tramvaiul de 6 jumate si am ajuns la autogara pe la 7 fara 10.Mi-am luat o cafea in timp ce inghetam de frig, la 7 jumate ne-am urcat in autocar, iar la 8 fara un sfert am plecat[ok, cred ca mai detaliat de atat nu se putea=))]. Tot drumul[6 ore] mi-a fost atat de rau [I tossed my cookies 6 times:)))]. Funny now, not so funny then.
Am ajuns intr-un final si acasa, la tara la ai mei, care ma asteptau cu vin fiert si gogosi...
A fost un week-end reusit din punctul meu de vedere, am jucat fotbal cu orele, ne-am plimbat cu bicicletele, mi-am amintit de vremurile bune ale copilariei mele.
Duminica trebuia sa ma intorc in Cluj dar, colac peste pupaza, la Dacos nu mai era nici in loc la nici o ora, asa ca am fost nevoita sa vin cu Fany, ceea ce s-a dovedit a fi un lucru foarte bun. Autocarul lor era de 10 ori mai confortabil decat cele de la Dacos, si am avut parte de un drum lung, plictisitor, dar macar m-am putut lafai in voie pe scaun, m-am jucat tot drumul cu aerul conditionat, iar la un moment dat incepusem sa numar casele ale caror porti erau de culoare verde:))).Mi-au iesit vreo 220, pana m-am oprit cuprinsa de ameteala.
Am ajuns in autogara pe la 8 jumate, si am asteptat-o pe Rox, care a venit in intampinarea mea. Aveam si o geanta imensa plina cu chestii de-ale gurii, si eu ma gandeam ca ar fi mai bine daca am lua un taxi pana acasa, chiar daca costa mult. Rox a insistat insa sa mergem cu tramvaiul, pe care trebuia sa il luam de la gara, care era la 7-8 minute departare. Am tarat geanta aia peste podul care face legatura intre gara si autogara si chiar cand am ajuns a venit si tramvaiul. De-ar fi totul asa de simplu...:)))
Duminica circula doar 2 linii de tramvai: 101 care vine in cartierul nostru, si care ne lasa apropape la scara blocului, si 100 care se duce in cealalta parte a orasului, in zona industriala.
Noi , ca inteligentele ce suntem, grabite sa urcam geanta mai repede, nu ne-am mai uitat la numarul tramvaiului si ne-am urcat in 100. Am vazut ca o luase in directia opusa, si am inceput sa radem ca hienele, pana ne-am dat jos 2 statii mai tarziu, intr-un cartier uitat de lume, pe care il mai vizitasem o data tot asa, gresind autobuzul:))) Am mers pana am dat de un taxi, care ne-a dus in sfarsit acasa.
Marti seara, ne-am balansat pana in Polus Center, unde am facut niste cumparaturi, iar miercuri trecuta am dus si noi in sfarsit actele pentru viza de flotant. La 9 seara am fost la Mia si la Mada pentru un mic chef de ziua onomastica a Miei. A fost foarte fain, am baut , am mancat si am cantat pe rupte. Desigur, nici o petrecere nu e completa fara cateva reprize de trombon:D.Am ajuns pe la 1 jumate acasa.


Joi, de abia m-am trezit la 7, dar a trebuit sa merg la facultate, deoarece lipsisem de 3 ori consecutiv. Am fost si la sport la 3, unde i-am spus profei ca iesim sa alergam, ca sa nu intepenim in sala aia. Vremea frumoasa insa ne-a impins sa stam cu burta la soare pe o banca, toata ora, iar apoi ne-am dus si noi la profa sa ne treaca pe lista de prezenta:)). Mai trebuie sa ma prezint la 4 ore si scap de sport pe semestrul asta. Poate data viitoare o convingem sa ne dea si noua o minge de fotbal, pentru ca am mai gasit fete cu pasiunea asta si ar fi chiar interesant.
Joi, cole' a plecat iar la Valcea, iar eu am dormitat tot week-endul. De fapt, daca socotesti maratonul de 48 de ore din Survivor, si distrugerea bucatariei cu retete traznite ca lucruri productive, atunci imi pot schimba eticheta din "melc apatic" in "furnicuta pe Duracell".
Apropo, de ce nu exita femininul de la melc? Pana si animalele sunt sexiste. O sa schimb eu asta si o sa dau nastere conceptului de mealca.:))) Take that, you slimy little mollusks!

Ea e Orca, desenata pe talpa mea:)))-Mascota mea temporara.
Hakuna Matata, guys.
Peace;)

The headless bicycle horse

Sincer, nu mai stiu de unde si pana unde am ajuns la chestia asta, important e ca mi-a iesit pe gura, iar cand o persoana de 19 ani poate crea un asemenea concept, acea persoana nu se incadreaza in tiparul normalitatii.[stating the obvious].
Nici saptamana asta nu a fost incarcata de prea multa facultate, dar totul se va redresa de saptamana viitoare, pentru ca desi, facultatea e facultativa, la unele cursuri e mai rau ca la liceu. Daca lipsesti primesti teme suplimentare si mai multe sarcini de indeplinit, asa ca trebuie sa fac bine sa ma prezint la dansele.
Tot saptamana asta i-am determinat pe vecinii de sub noi sa ne bata la usa la miezul noptii:)).Miercuri seara a venit Alex la noi si dupa ce am mancat pui facut pe sticla facut de Rox' si am baut bere, ne-am pus pe facut karaoke. Pasiunea arzatoare cu care ne-am dezlantuit i-a calcat pe bataturi pe vecini care s-au sinchisit sa ne bata la usa de 2 ori, pana cand a iesit cole' la ei, in timp ce eu m-am ascuns in sifonier, iar Alex a bagat tema de la "Dosarele X"=))). Imaginati-va o scena in care Roxi se certa cu vecinii la usa cu tema de la Dosarele X in background, iar eu radeam ca o hiena in sifonier.
Vineri mi-am luat si eu in sfarsit StudCard-ul impreuna cu Roxi, iar aseara am pornit-o pe jos de nebuna pana la Polus Center, care e la vreo 3 km de blocul nostru, la iesirea din Cluj. Aveam chef de plimbari si, dupa ce am facut niste cumparaturi m-am intors tot pe jos, desi autobuzul era in paracrea mall-ului.
Duminica=plictiseala majora si un drum pana la McDonald's sa imi iau lucruri foarte rele pt sanatatea mea:))).Apropo, Happy Halloween!!
My headless bicycle horse va saluta si va ureaza o saptamana geniala;)
Hakuna Matata, guys.
Peace;)