marți, 6 martie 2012

Sindromul Peter Pan


Oare ma mai primesc astia pe blogspot, dupa 4 luni de absenteism?

Postarea Intarziatilor in 3…2…1… Go!

Veni si 2012, trecu si 1 martie iar eu, azi, am descoperit ca sufar de sindromul Peter Pan, a carui descriere suna cam asa:
-‘life lacks direction, avoids responsibilities, people tell them they are childish and need to grow up, would rather live in their head than the real world, wants success to just happen to them, focuses on fantasies more than reality, never know what to do next, does not feel they have any reason to accomplish anything, tend to ignore or put off problems, believes fun is the most important thing in life, most people think they are crazy’

Sa trag matza de tzatza daca nu zici ca descrierea asta am conceput-o eu intr-o seara tarzie aplecata peste vreun pahar de vodka, dar spre mirarea mea, e chiar pe bune, chiar demonstrata de oamenii de stiinta. Acum vreo saptamana cand a inceput facultatea, imi faceam din nou niste promisiuni marete, gen:
1}-nu mai lipsi de la cursuri,
2}-nu mai cheltui banii inutil
3}-fii mai implicata la facultate
4}-cauta part-time job
5}-apuca-te de box
6}-mergi la opera[don’t ask]
7}-fa curatenie in camera macar o data pe saptamana[=)))) yeah right]
8}-to be continued
Sunt mandra ca din toate astea, macar punctul 2 se tine de mine, si eu de el….asta doar pentru ca nu am de ales. Oh, well.

Deci ma intelegeti ce vreau sa spun cu complexul asta? Nu mai sunt semne de intrebare, sunt un Peter Pan, corpul se mareste, mintea creste si ea dar nu se dezvolta cum trebuie samd. Mai nou imi fac propriile momente de gag sub patura pe muzica, ininte sa ma culc; zici ca sunt ceasul ala pe care l-am tinut agatat pe peretele camerei aproape 10 ani, din care doar primii 2 a mers, in rest, 8 ani de zile se ducea o limba inainte, 2 inapoi….dar eu nici ca ma oboseam sa il misc de acolo, din motive estetice.

Veni si primavara, e dragut, e cald, s-a topit toata zapada…Filozofia mea:
“Mama ce frumos e afara…..[blank]…..ia sa ma mai uit eu la un serial coreean”
I’m useless, I know. Acum 2 zile, intra colega mea dintr-o data in camera, cu o fata serioasa “ma, da’ tu sigur nu ai vreun pui de depresie, de stai toata ziua in casa?”Lol…nu, nu sufar de depresie , stati linistiti, sufar de o comoditate fara margini, de miercuri nu am mai iesit din acasa, si nici nu stiu cum au trecut zilele, poate din cauza ca stateam toata noaptea treaza, ma culcam pe la 9-10 dimineata pana pe la 5-6 seara si asa mai departe. Nu prea am mai vazut lumina soarelui. Dar e ok:))sunt fericita, pana la urma daca eu ma simt bine asa, care-I faza?Ete dracie..hmm.
Deci sfatul meu, dragi studenti si nu nu mai…take it easy, macar pana la urmatoarea sesiune:D
Hakuna Matata, guys.
Peace;)

Un comentariu:

sergiu spunea...

Hakuna matata un cuvant frumos esti geniala ;)