duminică, 27 iunie 2010

Cronicile babuinilor


E tarziu...
E prea tarziu...
E prea tarziu sa mai invat pentru BAC=)))...
Luni incepe micul impediment al elevilor claselor a XII-a, aka. ZA BIG BAC.
Sincer, am invatat de n-am mai putut=))). Tot ce sper e ca se va putea copia pentru ca altfel o sa fie rau...
Vreau sa fac o mica descriere a istoriei acestui examen in termenii mei, de care vreau sa luati aminte si a carei semnificatie vreau sa va determine sa puneti pixul pe foaia de examen cu zambetul pe buze, indiferent de cantitatea de informatii acumulata in timpul anului...]

I.In Antichitate, abrevierea B.A.C. insemna:
"-Babuin, Ai Chiorat?"
"-De ce?"
"-This is Sparta! Hai, valea!"
"-Bine, bre, ho ca n-am stiut. Nu te impacienta asa"[se uita in jur] Iote , ce de barbati dezbracati!"

II.Evul Mediu
"-Babuinii Analfabeti Cresc pe zi ce trece!!"
"-Esti sigur, stapane?"
"-Imi pui la indoiala cuvantul?"
"-NU, Doamne fereste! Vrei sa ii ardem pe rug?"
"-Cum altfel, doar cu asta ne ocupam in perioada aceasta...Apropo, trimite grupul 3 de vrajitoare inapoi...am ramas fara craci pentru foc"
"-Desigur, o sa le fac o programare la ora 8 odata cu babuinii"
"-Imi place meseria asta..."

III.Epoca moderna
"-Babuin, Ai Capitulat?"
"-Nu mai rezist, revolutiile m-au terminat psihic!"
"-Hai ca nu e asa de rau, inca mai sunt sanse sa castigam"
"-Sanse?Care sanse?Tocmai mi-a zburat coada cu tot cu proiectil..."
"-Vreti sa o caut?"
"-Faci pe desteptul cu mine, nu-i asa?"
"-Hei, uite-l pe Vladimirescu cu coada ta in mana. He's going down!"
[3 zile mai tarziu]
"-Nici n-a stiut ce l-a lovit, ordinea a fost restaurata"

IV.Epoca contemporana
"-Babuin, Armani Cumperi?"
"-Printr-atatea haine bune sunt un trecator prin lume..."
"-Huh?"
"-Nush bre, cica asta se asculta zilele astea"
"-Oribil..."
"-Oamenii sunt tristi."

Da...si ca sa ajungem la subiectul postului de azi....oamenii sunt chiar tristi daca se gandesc ca nu pot trece de 3 zile fara sa se crizeze.
Partidele de foiala si invalmasala coroborate cu lipsa acuta a unei pregatiri in prealabil pentru acest examen, il determina pe adolescentul modern sa ajunga la parerea ca lucrurile se schimba , iar bac-ul in toata "splendoara" sa nu mai este acel examen crucial din viata unui om...
O sa vina vremuri cand o sa-i para rau ca i-a acordat pana si putina atentie de care dispunea la 19 ani.
Hakuna Matata, guys. Va urez o saptamana dementiala:))
Peace;)

sâmbătă, 19 iunie 2010

Soarele e eclipsat de luna...


Specialistii au observat ca:
-Educatia individului este foarte importanta, scoala , pe de alta parte, este o alta problema:
-Barbatii sunt ca si copacii; dureaza 50 de ani pana se maturizeaza;
-Nu exista intrebari proaste, ci doar oameni idioti;
-Drumul spre succes e mereu in constructie;
-Cele 2 cuvinte care umilesc barbatul in orice situatie sunt:"Tine-mi geanta!"
-Exersarea inseamna perfectiunea, dar cum nimeni nu e perfect, de ce sa exersam?

Din categoria "Soarele e eclipsat de luna" azi o sa postez cateva dintre strofele reprezentative ale poeziei "Doina animalelor fara grai" elaborata in clasa a X-a.
"Creatia" are 100 de strofe, iar peste ani o sa fie apreciata la adevarata ei valoare=))).


Ei doi sunt protagonistii necunoscuti din poezie:)))

Ma plimb cu motocicleta
Si beau apa din chiuveta
Ma arunc de pe balcon
Ma fac pizza pe beton.

Stau in maini si beau un vin
MA inec, dar nu-i un chin
Vad o capra drept in fata
Cu ochi negri ca de broasca.

Ma sperii si-ncep sa-alerg
Dau cu capul de un lemn
Ma intorc, dar pe sosea
Lemnul tot ma urmarea.

Vine varu' cu caruta
Cu nevasta Mariuta
Vreau sa sar, dar dintr-o data
Dau cu capu' de o piatra.

Ma ridic si vad din nou
Cum apare-n fata-un bou
Nu e bou! M-am inselat...
Are fata de barbat.

M-am plimbat si cu bunica
Pe culoar la Mititica
Incercam s-omor o curca
Cocotata pe o furca.

Mi-a intrat nucul pe geam
In timp ce mancam salam
Am ramas cam nemiscat
Nucul m-a lovit in cap.

Incercand sa ies din casa
Am alunecat pe masa
Am vazut-o matusa
Si am lovit-o in cap cu usa.

Am scapat in robinet
Am mancat carnat cu-otet
Si-am iesit afar' pe ploaie
Transformandu-ma in oaie.

Au adus o macara
Dar benzina cu avea
Au adus si-o basculanta
Insa ii lipsea o roata.

Intr-o zi la rasarit
Maimuta a amutit
Si s-a dus la cununie
Pentr-un curs de calarie.

Spion international
Tata Floarea pe un cal
Se ascunde intr-un bar
Si se bate cu mustar.

Pe Marte, insa, se stie
Nu-i nici o benzinarie
Cand a vrut sa se intoarca
A ramas cu calu-n pana.

Tata Floarea gravitata
A ramas insarcinata
Si cand luna a aparut
Floarea noastra a nascut.

Tata Floarea a vrut sa-l sune
Pe-al ei popa, da' pe bune.
Cand ea s-a urcat pe cal
A ramas fara semnal.

M-am intalnit si eu odata
Cu-o espadrila sughitata!
Mancase putin trifoi..
Invalid: cu doua foi.

As scrie pana maine dimineata la ea[=)))], dar o lasam asa pentru moment.
Morala acestui post: Cand din adancurile fiintei umane o raza de lumina incearca sa strabata lungimea direct proportionala cu cantitatea de aberatii elaborate de homo sapiens sapiens, este necesara o comparatie relevanta si plauzibila pt a face posibila explicarea in detaliu al fenomenului.
Nu avem asa ceva, dar eu va spun ca, daca intr-un anumit punct in timp si in spatiu va simtiti neintelesi sau dati la o parte din lumina reflectoarelor, ganditi-va pentru o secunda la soare si veti vedea ca demnitatea lui e zdrobita atunci cand luna patrunde pa axa lui si il eclipseaza total=)))O chestie atat de mica reuseste sa invaluie in obscuritate astrul cel mai luminos. De ce face asta?
Pentru ca poate!
Hakuna Matata, guys...Smile!:)
Peace;)

sâmbătă, 12 iunie 2010

Useless, but fun...

Ora:4 dimineata;
Data: 12 iunie 2010...
Tocmai mi-am recitit arhiva de la messenger de anu' trecut. Am invatat 3 lucruri mari si late din aceasta actiune intreprinsa cu interes major:
1)Anu' trecut eram mai mica cu un an:)))
2)Eram absolut obsedata de One Tree Hill; cred ca in fiecare conversatie cu cineva, la intrebarea "Ce faci?", eu raspundeam standard: "Ma uit la OTH"=)))
3)Al treilea lucru e pus la deruta , pentru ca nu exista:)). Eu nu m-am schimbat intr-un an, aproape deloc, si probabil asta e un lucru bun pentru ca stiu sa imi mentin o anumita constanta...dar, cred ca v-am mai zis prin posturile anterioare despre faptul ca nu putem evada din planul asta singuratic si obositor in care suntem proiectati de catre pedunculii cerebelosi...
Acceptam ceea ce ni se da, ba chiar vrem sa stoarcem cat mai mult din aceea liniaritatea si neutralitate a vietii..

Eu compar oamenii cu niste oposumi: de cate ori dau de o situatie dificila aleg sa se prefaca ca totul e bine sau, prefera cealalta alternativa, panicare totala, crize, certuri, trageri de par, miscari de kick-box etc etc etc...
Oposumii se prefac morti pana trece pericolul; animale inteligente domne'...[in timpul saradei lor sa dea pe bune o masina peste ei; nu o sa se mai prefaca mult timp].
De multe ori, oamenii sunt inutili , dar amuzanti...ne acceptam intre noi, ne influentam unii pe altii, dar o schimbare majora nu cred ca se poate intampla decat o data in viata[de prea multe ori, si creierele noastre o sa fie fortate sa aleaga intre confuzie si adaptabilitate [iar cartea adaptabilitatii nu o poti juca decat o data...]
Noi, indivizii cu "ratiune" am fost si suntem intotdeauna asemenea animalelor, oricat de inversunati am fi in legatura cu asta.
La urma urmei, ele ar trebui sa fie comandantii navei "Pamant", pentru ca ele au fost create primele, nu cireada de homo sapiens sapiens care subjuga planeta prin atatea metode.
Este o zicala care spune ca in natura frumusetea fluturilor se naste din larve respingatoare. La oameni e complet diferit: din fluture inocent se transforma in omida. Pana la urma toti oamenii sunt maimute cu probleme de atitudine:P


Doamne, cate pot abera la ora asta:)), dar nu mai scrisesem de 6 zile si mi se paru ca vad panze de paianjeni agatate de colturile blogului meu.
Hakuna Matata si sper ca visati frumos, dragilor...Eu ma duc sa imi fac o cafea si sa privesc rasaritul peste vreo ora.
Peace;)

duminică, 6 iunie 2010

The Last Nail...















Acest post nu va fi unul chiar in nota celorlalte pentru ca e scris cu un sentiment de melancolie.
Am ajuns la sfarsitul a 4 ani presarati cu momente incredibile, cu prietenii care nu o sa se destrame prea curand si cu oameni de la care am avut ce invata...oameni care o sa fie mereu cu mine oriunde m-ar duce viata, pentru ca amintirile nu le poate sterge nimeni si vremurile frumoase raman pentru totdeauna intiparite in minte.
Vineri a avut loc festivitatea de absolvire a liceului, care a fost ultimul cui batut in procesul de sigilare al timpului nostru petrecut la CNMB, si momentul in care ne-am dat seama ca la anul totul o sa fie diferit; daca asta e de bine sau de rau ramane de vazut, cert e ca nu mi-a fost niciodata atat de greu sa ma despart de niste persoane, asa cum se intampla acum.
Cand am venit pentru prima oara in clasa a IX-a F, eram o persoana destul de introvertita, imi tineam anumite chestii ascunse de ochii altora, dar sincer nu credeam nici in ruptul capului ca o sa cunosc indivizi atat de geniali in clasa asta, care sa ma determine sa imi dezvalui si partea cretina si sarcastica:)))
M-am schimbat mult fata de acum 4 ani, am incercat lucruri pe care nu indrazneam sa le incerc in trecut si am mai invatat ca nu te poti uita niciodata la prea multe seriale sau anime-uri:)))
O sa fie trist din toamna, no more trombom, no more macao, no more distractie pe la orele de franceza, romana sau istorie, no more creatii din coji de portocale, no more Bill and the Cosax Crew sau Joe & Family, no more fituici incropite pe jaluzele; pauzele scurte , dar pline de voie buna si rasete, meciurile de box, karate, tae-kwon-do, sau judo cu draga mea Hik,creatul de avioane, barci sau pocnitori, fugitul la o cafeluta mica in timpul vreunei ore mai neinteresante, mancatul la gramada, photoshoturi-le de pe Capela, iesirile la iarba verde, orele amuzante de sport in care faceam numai ce ne taia capul....toate o sa fie la timpul trecut:P







O sa imi ramane cu siguranta in minte:
- orele de geografie, de paranoia profului, de uitatul aducerii hartilor, de aruncatul agendei in viteza pe catedra;
-orele de latina si de "Va doresc ce-mi doriti" sau "Un 4 pentru familia ta, cauta-ma prin banca" ale profei de latina, precum si toate lucrurile pe care ni le spunea atunci cand nu prea avea chef nici o tabara de ora:)))
-orele de filozofie, de stresul de dinainte, de zambetele miselesti ale profului si mai recent de raspunsul cu caietele deschise pe banca si ghiozdanele pe post de scut:)))
-orele de sport , de jocurile de baschet, fotbal, rugby, tenis de picior si intreceri cu Cumpanasu pe teren, de dom' profesor Enachescu, care mereu ma intreba sarcastic "Ce-a facut mah Cosmina Steaua aseara?", ca sa mai rasuceasca cutitul in rana=)))
-orele de istorie, dirigentie si educatie antreprenoriala=))ale dirigii, de "Am inteles o controversa" sau "Da-mi numarul mamei sa ii dau un beep", de infinitul proiectelor si de lectiile dupa care ne uitam pe pereti[ la propriu, datoria unui proiector de pe vremea lui Dej=)))]
-orele de engleza, de vocea calda si zambetul doamnei profesoare Gruia, de interminabilele exercitii din carte si de citatele de comentat atunci cand mai erau 30 de minute din ora si nu mai avea chef de noi.
-orele de franceza...astea au fost interesante, atunci cand chiar ne prindea doamna profesoara la scoala si nu dadeam telefon cu mesajul standard "Ne invoiti si pe noi, ca mai suntem 5 in clasa?",de toate discutiile in contradictoriu si de multiplele crize de ras.
-orele cu doamna profesoara Tzatzu pentru ca au fost multe materii in cei 4 ani pe care le-am facut cu dansa[ creative writing, drama, engleza, cambridge sau literatura engleza], de cuvantul "excellent" sau de "Good morning, pupils" drepti la apel:)))
-orele de romana...vai...orele de romana cu dom' profesor Bushe:P, criminal om care se confunta cu 'pierderea auzului' si cu programul lejer de la ore[chiar inexistent in multe cazuri]=)))
-orele de desen, care imi placeau la nebunie:)))jucam carti, desenam motociclete, oale, cosuri de gunoi si ghivecele cu flori ale dirigii, precum si OZN-uri[aviz Paula];
-orele de informatica, multiplele istorisiri ale profului din drumetiile cu tirul prin America =)))
-orele de stiinte, in care jucam spanzuratoarea, fazanul si 'uneste punctele' cu Mikky:))))
Din trecut vreau sa mai amintesc in primul rand orele de matematica cu profesoara pe care toata lumea iubeste sa o urasca, dar eu am iubit-o la modul cel mai serios[impreuna cu Piticu' meu atomic;)]. De cate ori dadea tona de exercitii unei clase de filologie, scriam si eu enuntul si primul rand din el, iar cand trecea sa le verifice, se uita la mine , zambea si imi spunea "Macar ai incercat , Cosmina". Ma lasa in pace si imi dadea media 8 adica cu 3 puncte mai mare decat stiam, pentru ca eram cuminte=)))
-Orele de biologie, care au marcat si primul chiul colectiv dintr-a IX-a, sau lucrarea despre fungi la care am scris 2 pagini si am luat tot 4=))))
-Orele de fizica cu proiectele "filologice" pentru nota sau cu numarul lui Avogadro si constanta lui Planck[inca mi le mai amintesc]
-Orele de chimie cu doamna profesoara Stanga, prietena la catarama cu diriga, lejeritatea incontesabila a acestor ore, care mai erau puse si de la 7 la 8 seara, pe vremea cand invatam dupa-masa:P
-Orele de sociologie cu ticul nervos al profului cu ochelarii, care ma amuza de fiecare data; am numarat intr-o ora de cate ori facea asta si spunea cuvantul "da"=))))
Probabil au mai fost si alte ore, dar cred ca ajung pentru moment:P
Acum 4 ani imi faceam planuri pentru liceu si ma pregateam pentru un program infernal la "Colegiul National Mircea cel Batran"....
Stiti cum e aia, niciodata nu stii ce iti rezerva viata, asa cum nici eu nu ma gandeam in ruptul capului ca o sa avem o perioada atat de lejera in care putem sa facem o groaza de alte chestii inutile pe langa invatat:)))
Clasa a XII-a F, filiera teoretica, profilul filologie, specializarea bilingv-engleza a avut o perioada liceala cum nu se putea mai bine, si mai presus de asta avem si cele mai mari medii din liceu[ca sa vezi=)))]





Ca toate lucrurile bune care au un sfarsit, asa se intampla si acum, dar nu trebuie sa fim tristi pentru ca s-a terminat, ci sa zambim pentru ca s-a intamplat. Intr-o lume in care umbrele personalitatilor oamenilor sunt monstri tacuti care le conduc existenta si ii indruma pe cai gresite, eu sunt recunoscatoare liceului ca nu mi-a permis sa fiu doar o alta fata in multime si m-a ajutat sa creez o incredere in mine alaturi de care nu imi e frica sa pornesc mai departe in viata.
Ce va fi mai departe, numai Dumnezeu stie, un lucru e sigur: liceul nu va fi uitat si ingropat, ci pentru mine va fi amintit si celebrat;)
Hakuna Matata, absolventi. A fost o calatorie frumoasa si va iubesc pe toti pentru ca ati fost la bord cu mine.
Peace;)

joi, 3 iunie 2010

RaFiKi's Avatars






Azi nu am multe de zis...doar de aratat=)))
Sper ca pozele va fac dreptate, daca nu, imi e indiferent.=)))
De aseara de cand mi-a dat Button site-ul m-am pus pe treaba si m-am distrat copios facandu-le.
Hakuna Matata, Rafiki:D
Peace;)

marți, 1 iunie 2010

Be a kid! Smile...


Azi, dupa cum bine stiti este Ziua Internationala a Copilului, un motiv in plus sa ne aducem cu totii aminte cum e fi un tzanc din nou, care se uita in jur si nu vede decat lucruri frumoase, care e invaluit de o inocenta incomensurabila, care nu a dat inca piept cu lumea dura si infricosatoare in unele cazuri.
Copilaria iti da aripi si te face sa realizezi ca nu trebuie sa ai cele mai frumoase si mai scumpe lucruri ca sa fii fericit. Totul tine de tine si de a fi candid si de a privi cu ochii larg deschisi spre lume...
Asa...bla, bla, bla...Ok, deci m-am straduit sa scriu ceva profund...M-am plictisit deja.
De ce as scrie despre copilarie la timpul trecut? De ce nu m-as referi la copilarie la timpul prezent legandu-ma exclusiv de mine?Sau de ce nu as scrie despre copilarie la viitor, pentru ca haideti sa fim seriosi, nu o sa ma maturizez prea curand, that's a known fact:)))
Ca sa ma refer exclusiv la varsta, e adevarat ca nu mai pot face exact aceleasi lucruri pe care le facem in urma cu 7 -10 ani:D, stuff like:
-ascunderea monezilor de 500 de lei[pe vremea aia] prin zapada si desenarea unei harti pana la "comoara". Mai interesant era sa vad cum se fofilau ceilalti sa gaseasca banii. Era foarte amuzant...
-construirea de cabane, fortarete, sau sedii FBI in cei mai inalti si mai stufosi copaci pe care ii gaseasm.
-construirea de arme [de foc sau albe] din bete si fiare si staniol:))
-alergatul prin pamantul proaspat arat, bataie cu bulgari din acelasi pamant, sau camuflarea in graul si lucerna pline de roua:)))
-plimbatul cu biciclete fara camere si cauciucuri prin mormane de nisip.
-jucatul "de-a v-ati ascunselea" de la ora 9 seara pana la 3 dimineata, numarul amplu de cazaturi din copaci sau de faptul ca ramaneam blocati in diferite garduri de nenumarate ori; toate la acelasi joc:p
-jucatul "de-a baba oarba" prin case si inca o data multiplele cicatrici cu care ramaneam dupa contacte brutale cu diferite piese de mobilier.
-incercatul de retete culinare care includeau: dovleci, porumbi, ciocolata, cartofi, gem, vinete sau incercarile de a fermenta strugurii pt. a face vin=)))[betivi de mici, ce naiba]
-urmarirea cu diferite animale decedate a celor care ne incalcau teritoriul.
-furatul de porumbi, cartofi, mere, prume, pere, struguri, capsuni, cirese, gutui, chiar si varza sau morcovi[ atunci cand ne imaginam iepuri:)))]
-construirea de nave de pirati, elicoptere, si submarine in niste leagane imense de fier.
-jucatul tuturor jocurilor posibile si chiar inventatul unora noi...
-jucatul fotbalului si tenisului de picior pe graul si ovazul oamenilor..
-gasirea a noi locuri de "agrement":D, prin diferite garle sau baltane.:)))
-incercarea diferitelor plante de pe marginea drumului sau a lacurilor[printre care ardeiul brostei, cucuta, boj:)), si multe altele pe care nu stiu cum le cheama:))]
As sta sa scriu pana maine dimineata si nu as termina, asa ca restul va las pe voi sa va imaginati.
Cert e ca am avut o copilarie cum multi nu au avut, si pentru asta imi pare rau despre ei=))). Tot ce s-a intamplat in trecut si-a lasat amprenta asupra prezentului si fara discutie si asupra viitorului.
Poate nu o sa ma maturizez cu adevarat niciodata, lucru care nu ma afecteaza catusi de putin.
Si daca candva , cineva o sa ma judece sau o sa-mi reproseze asta, o sa zambesc frumos si o sa-i spun ca mi-e mila de el pentru faptul ca a trait pana acum degeaba, ca s-a straduit sa gaseasc raspunsuri complicate la intrebari simple si ca nu a reusit sa se lase dus de val, macar pentru un timp, si sa vada ca nu e dracul asa de negru si ca viata e frumoasa atat timp cat o traiesti zi de zi multumit de tine, cu zambetul pe buze;)
LA MULTI ANI , tuturor azi de 1 iunie, pentru ca toti suntem copii, chiar daca multi au uitat si au nevoie de ajutor pentru a fi adusi pe calea cea buna.
Tot azi se implineste 1 luna de cand The-echo-of-hok:D a fost lansat...Parca a fost ieri...=))))
Hakuna Matata, kids:P
Peace;)